Patrimoniu UNESCO

Bisericile de lemn din Maramures insumeaza opt monumente inscrise din anul 1999 in lista patrimoniului mondial UNESCO:

• Barsana,
  1720, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica dispune de un plan dreptunghiular cu absida in cinci laturi, turn clopotnita pe pronaos si acoperis cu dubla poala.
• Budesti – Josani,
  1643, avand hramul Sfantul Nicolae este construita in plan dreptunghiular cu absida poligonala si decrosata si are picturi murale populare din 1762.
• Desesti,
  1770, hram Cuvioasa Paraschiva, a fost mentionata pentru prima data inca din 1360 si are picturi realizate de catre mesterul Radu Munteanu la 1780, precum si o colectie de icoane pe lemn din secolul al XVII-lea si pe sticla din secolul al XIX-lea.
• Ieud,
  biserica din vale, 1717, hram Nasterea Maicii Domnului; plan dreptunghiular cu absida poligonala si decrosata; acoperis cu dubla poala.
• Sisesti, sat Plopis,
  1796, hram Sfintii Arhangheli; plan dreptunghiular cu absida si decrosata; pridvor pe latura de vest; inaltime foarte mare a turnului clopotnita.
• Poienile Izei,
  1604, hram Cuvioasa Paraschiva; plan dreptunghiular cu absida altarului patrata; spre vest pridvor cu stalpi de lemn; pictura murala in stil popular – 1794.
• Targu Lapus, sat Rogoz,
  1663, hram Sfintii Arhangheli; incendiata de tatari si refacuta la 1717; remarcabila prin frumusetea siluetei si a decoratiei; picturi murale realizate de mai multi mesteri la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolul al XIX-lea.
• Sisesti, sat Surdesti,
  1767, hram Sfintii Arhangheli; biserica din barne de gorun pe soclu de piatra; turnul 54 m inaltime flancat de patru turnulete; picturi interioare de secol XVIII.

Monumentele din Moldova (inclusiv Bucovina) au fost incluse din anul 1993 in patrimoniul mondial UNESCO:

• Arbore,
  hram Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul, a fost ridicata la 1503 de catre parcalabul Luca Arbore, avand plan longitudinal fara turla, in naos doua nise practicate in grosimea zidurilor, in chip de abside, la exterior ampla absida pentru masa pomenilor (caracteristica ce mai apare la o singura biserica), pictura din 1541.
• Humor,
  hram Adormirea Maicii Domnului si Sf. Gheorghe dateaza din 1530 avandu-l ctitor pe logofatul Teodor Bubuiog. Nu are turla. Arhitectura armonioasa prezinta gropnita si pridvor deschis – primul din arhitectura moldoveneasca. Pictura exterioara – tema centrala, asediul Constantinopolului. Tablou votiv deosebit cu familia domnitorului Petru Rares.
• Moldovita,
  hram Buna Vestire, rezidita de domnitorul Petru Rares pe un amplasament mai vechi este unul dintre cele mai importante monumente de arta veche romaneasca, avand picturi murale din 1537, la interior si exterior; tema principala a acestora fiind Asediul Constantinopolului.
• Patrauti,
  hram Sfanta Cruce. Ridicata de Stefan cel Mare la 1487, biserica este de mici dimensiuni, dar foarte frumos proportionata; Are plan triconc cu turla pe naos si foloseste un element specific arhitecturii moldovenesti – arcele piezise; pictura interioara deosebit de valoroasa – tabloul votiv cu scena „Plangerii” si „Cavalcada sfintilor militari”.
• Probota,
  hram Sf. Nicolae; ctitorie a lui Petru Rares la 1530; pictura interioara (refacuta) si exterioara (distrusa) din 1532; arhitectura reprezentativa pentru Moldova secolului XVI.
• Suceava,
  hram Sf. Gheorghe, a fost construita intre anii 1514-1522, avand picturi murale remarcabile.
• Sucevita.
  Este cea mai „noua” dintre manstirile cu picturi din zona de nord a tarii. A fost ridicata de fratii Movila in perioada 1583-1586. Planul bisericii este specific perioadei: pronaos, naos si altar, la care se adauga un pridvor si gropnita. Biserica impresioneaza prin bogatia decorului pictat de la interior si exterior, dar si prin echilibrul si frumusetea formelor.
• Voronet,
  hram Sf Gheorghe, a fost ridicata de Stefan cel Mare la 1488. Plan triconc, turla pe naos, in naos picturi originale, din 1547 pridvor inchis si pictura exterioara (albastrul de Voronet). Tema principala a picturii este Judecata de Apoi.

Situri sasesti cu biserici fortificate din Transilvania grupeaza sapte monumente inscrise din anul 1993, respectiv 1999, in lista patrimoniului mondial UNESCO:

• Biertan – biserica hala,
  1492-1515 construita in stil gotic tarziu cu elemente de renastere la unele portale, are amvonul sculptat in piatra, fiind una dintre cele mai importante scupturi transilvane. Biserica mai are un altar poliptic valoros realizat intre 1483-1524. Usa sacristiei este considerata o capodopera a genului.
• Calnic -
  prima atestare documentara vine din secolul al XIII-lea; donjon paralelipipedic puternic, mentionat la 1270 a fost denumit turnul Siegfried. Cetatea taraneasca de aici a fost amenajata in secolele XV-XVI.
• Darjiu,
  biserica hala unitariana din secolele XIV-XV a fost fortificata in secolul XVI si detine picturi murale la interior foarte valoroase.
• Prejmer,
  cea mai puternica cetate taraneasca din Transilvania.
• Saschiz,
  biserica evanghelica 1493-1496 este remarcabila prin modul de fortificare a constructiei : plan cu o singura nava, cor alungit si absida poligonala.
• Valea Viilor, biserica Sf. Petru,
  secolul al XIII-leaa fost amplificata si fortificata in sec XV-XVI. Biserica are aspectul unui turn puternic, fortificat si este inconjurata de ziduri puternice fortificate.
• Viscri,
  ridicata spre sfarsitul secolului al XVI-lea are o incinta dubla. Biserica evanghelica in stil gotic a suferit multe transformari suferite in secolele XV-XVII.

Cetati dacice din Muntii Orastiei au devenit patrimoniu UNESCO din anul 1999.

• Blidaru (Costesti Blidaru),
  cetate din secolul II i.H-106, a fost resedinta permanenta a regelui dac Burebista. Cetatea are doua incinte alaturate, cu ziduri construite din blocuri de calcar.
• Capalna,
  cetate dacica amplasata pe culmea La Cetate, 610 m altitudine.
• Costesti,
  cetate cu turnuri de aparare amplasata pe Dealul Cetatuia (561m altitudine).
• Luncani Piatra Rosie,
  In satul Bosorod, cetate dacica de piatra cu cinci turnuri si poarta datand din secolul I i.H si secolul I d.H; a fost distrusa dupa razboiul daco-roman din anul 106; obiecte descoperite: sabie din fier de origine celtica; invelisul unui scut de parada, candelabru din bronz.
• Sarmizegetusa Regia, Gradistea de Munte.
  Fostul centru politic, administrativ si militar al statului dac la finalul secolului I i.H si inceputul secolului I d.H. Una dintre cele mai mari cetati de refugiu din Transilvania.

Manastirea Horezu,
inclusa in lista patrimoniului mondial din anul 1999. Cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrata in Tara Romaneasca. Principala ctitorie a domnului Constantin Brancoveanu. Ansamblul cuprinde mai multe constructii dintre care se detaseaza biserica (1690-1693). Plan triconc cu turla pe naos si pronaos. Pridvor amplu cu arcade sustinute de zece coloane de piatra sculptate cu motive renascentiste. Tablou votiv cu domnitorul si familia acestuia. Celelalte cladiri (turnul clopotnita, paraclisul, trapeza) impresioneaza prin frumusetea si eleganta formelor.

Centrul istoric Sighisoara.
Cel mai frumos si complet ansamblu urban medieval din Romania. Cetate de secole XIV-XVII, strazi inguste, case masive din caramida, centura de ziduri si turnuri de aparare. Cel mai interesant – Turnul cu ceas sau Turnul Sfatului. Monumente importante: biserica manastirii (secolele XIII-XV); biserica din deal (secolele XIV-XVI); casa in care a locuit Vlad Dracul si s-a nascut Vlad Tepes.

Delta Dunarii. ( Citeşte mai mult despre Delta Dunarii )
Cel mai nou si jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de –36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.
Cu o suprafata de 2.590 km 2 , Delta Dunarii include atat suprafete de uscat (circa 15% din suprafata la un nivel normal al celor trei brate ale Dunarii, ce au transformat-o si o strabat) si terenuri mlastinoase cu lacuri si garle.
Bratele principale ale Dunarii – Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe – rezultate din separarea apelor Dunarii la Ceatalul Izmail (Chilia in bratul Chilia, bratul Tulcea, acesta din urma bifurcandu-se la Ceatalul Sf. Gheorghe in Sulina si bratul Sf. Gheorghe