Orase – cetati medievale

Evul Mediu romanesc are un caracter aparte. Conditiile istorice, in stransa legatura cu cele sociale si economice, au determinat ca debutul si sfarsitul evului mediu pe teritoriul nostru sa fie putin decalate fata de ceea ce era in Europa de vest.

Alba Iulia, jud. Alba.
Orasul actual se intinde pe un vast teritoriu, suprapunandu-se anticului Apulum si cetatii medievale. A fost un centru cultural si artistic important in perioada medievala. Unul dintre cele mai importante monumente de aici este Catedrala romano-catolica dedicata Sf. Arhanghel Mihail care se impune prin vechime, dimensiuni si calitati de ordin artistic drept un monument de importanta exceptionala, ceea ce i-a indreptatit pe unii cercetatori sa o plaseze pe primul loc intre monumentele Transilvaniei. Edificarea ei s-a intins pe o lunga perioada, intre secolele al XIII-lea si al XVII-lea, fiind initial conceputa ca o bazilica romanica.Aici, printre altii, este inmormantat Iancu de Hunedoara, eroul cruciadei antiotomane de la mijlocul secolului al XV-lea, intr-un sarcofag de piatra de factura renascentista..
Cetatea, construita in stil Vauban in perioada 1716-1735, impresioneaza prin forta pe care o emana in intregime complexul: un fort central, sapte bastioane cu porti baroce, ziduri succesive de aparare.

Baia Mare, jud. Maramures.
Monumentul cel mai reprezentativ este insa Turnul Sf. Stefan, inalt de aproape 50 de metri, construit ca turn-clopotnita al unei biserici demolate in secolul al XIX-lea. Turnul Macelarilor (sau Turnul de munitii), 1347, modificat dupa 1445, sub stapanirea lui Iancu de Hunedoara, si Bastionul Monetariei reprezinta putinul care se conserva din vechea cetate.

Bistrita, jud. Bistrita Nasaud.
Monumente: cetatea (secolele XV-XVI) din care se pastreaza Turnul Dogarilor si cateva fragmente de ziduri; fosta biserica a manastirii minorite, stil gotic timpuriu (1270-1280), a suferit refaceri majore in secolul al XIV-lea; biserica evanghelica, monument gotic in curs de restaurare, cu turn foarte inalt; Casa Argintarului, de la inceputul secolului al XVII-lea, cu ancadramente de Renastere.

Brasov, jud. Brasov. ( Cazare în Braşov )
Orasul dateaza din secolul al XIII-lea, fiind un important centru comercial si mestesugaresc al tarii. Pe locul vechii asezari se mai pastreaza biserica Sf. Bartolomeu, secolul al XIII-lea, o bazilica cu trei nave si transept, de stil gotic cistercian.
Biserica Neagra, 1384-1477, cea mai ampla biserica gotica din Romania, afectata de un incendiu in 1689, care i-a atras numele de Biserica Neagra.
Alte monumente: resturi din vechiul zid de incinta pot fi vazute la poalele Tampei, impreuna cu cateva turnuri si cu Bastionul croitorilor, amenajat ca muzeu; Turnul Alb si Turnul Negru; Poarta Ecaterina, in stil gotic si Poarta Scheilor, in stil baroc, sunt singurele care au dainuit, latura de nord a incintei fiind demolata in intregime.
Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului este principala biserica a romanilor brasoveni si, totodata, un centru puternic de cultura, avand pe langa ea o scoala si o tipografie. La construirea ei au contribuit mai multi domnitori ai Tarii Romanesti (Neagoe Basarab, Petru Cercel) si ai Moldovei (Aron Voda), ceea ce justifica aspectul sau compozit.

Cluj Napoca, jud. Cluj.
Nucleul vechiului oras, important din punct de vedere comercial si cultural, a fost o cetate militara, mentionata in documente sub denumirea “castrum Clus”.
Casa Matei Corvin, cea mai veche locuinta pastrata la Cluj, prezinta caracterele Renasterii transilvanene, datorate unei restaurari, ea fiind la origine un edificiu gotic.
Palatul Banffy (1774-1785), edificiu baroc, construit in jurul unei curti rectangulare, este opera arhitectului sibian Eberhardt Blaumann. Particularitatea infatisarii sale este data de aspectul fatadei principale.
Biserica romano catolica Sf. Mihail (1349-1450), cea mai veche constructie, dar si cea mai reprezentativa pentru stilul gotic. Biserica hala cu trei nave, are planul inspirat de biserica Sf. Elisabeta din Kosice (Slovacia).

Fagaras, jud. Brasov.
Mentionat inca din secolul al XIV-lea, castelul este inconjurat in secolul al XVIII-lea, de o cetate de caramida construita in stil Vauban. Castelul are aspectul unui patrulater cu turnuri poligonale pe colturi. La interior curte spatioasa care are, de jur imprejur, constructiile fostelor locuinte ale nobilimii.
Biserica Sf. Nicolae este ridicata de Constantin Brancoveanu la sfarsitul secolului al XVII-lea, impresionand prin elementele specifice stilului brancovenesc (vezi stiluri arhitectonice).

Medias, jud. Sibiu.
In Evul Mediu, a fost unul din importantele orase sasesti de pe valea Tarnavei Mari. Castelul de aici s-a constituit in secolele XIV-XV, in jurul bisericii Sf. Margareta, o bazilica gotica cu trei nave si un turn care domina cu silueta sa orasul, amplasat pe coltul de sud-vest al bisericii. In biserica se conserva picturi murale gotice, un altar poliptic de scoala vieneza si o valoroasa cristelnita de bronz din secolul al XIV-lea. Orasul a avut ziduri de incinta intarite cu bastioane ale diferitelor bresle.

Miercurea Ciuc, jud. Harghita
Cetatea Miko, a carei constructie se finalizeaza in anul 1621, a inceput prin a fi castel rezidential. Refacuta in secolul XVIII. Plan patrulater si cu turnuri de aparare in colturi.

Oradea, jud. Bihor.
Cu toate ca a fost un centru cultural si artistic important in evul mediu, orasul este dominat de monumentele din secolele XVIII-XIX.
Biserica romano-catolica, o bazilica baroca construita in stil baroc, cu doua turnuri pe vest (1750-1779), opera arhitectului Franz Anton Hillebrand.
Tot o opera a arhitectului F. A. Hillebrand este si Palatul Episcopal (1762-1770), cu doua aripi perpendiculare pe cea centrala, desfasurate spre curte. Tratarea mai retinuta incadreaza palatul in faza tarzie a barocului. Biserica cu luna (1784-1790) a fost construita dupa planurile arhitectului Jakob Eder si se caracterizeaza prin plastica bogata in stil baroc.

Sebes, jud. Alba.
Orasul Sebes a fost primul oras din Transilvania care primeste (in secolul al XIV-lea) dreptul de a-si construi cetate, din care se pastreaza fragmente de ziduri si mai multe turnuri. Cel mai renumit monument este turnul studentului. Denumirea provine de la un tanar din satul Romos care studia la Sebes in 1438, cand cetatea s-a predat unei armate turcesti. Prizonier la turci timp de 20 de ani, el a reusit sa evadeze dupa patru tentative esuate si a ajuns in Germania.
Principalul obiectiv este biserica evanghelica, initial o bazilica romanica cu trei nave si turn clopotnita pe vest. A fost inceputa inainte de marea invazie tatara din 1241; constructia a continuat in stilul gotic cistercian, poate sub influenta santierului de la Carta (localitate in jud. Sibiu renumita prin biserica fortificata). In secolul al XIV-lea, inainte de 1382, s-a reconstruit corul in stil gotic matur, de catre arhitecti din familia lui Peter Parler, activi pe santierul catedralei Sf. Vit din Praga.

Sibiu, jud. Sibiu.
Orasul medieval sasesc a dispus de un puternic sistem de aparare, din care se mai pastreaza turnul archebuzierilor, cel al dulgherilor, al olarilor, al pielarilor, turnul gros si Bastionul Soldisch si fragmente din zidul de incinta. Se pare ca nucleul initial al dezvoltarii urbane a fost Piata Huet, in care se afla si cea mai mare biserica, actuala biserica luterana, de stil gotic (secolele XIV-XV), el deplasandu-se apoi in Piata Mica si abia in final in Piata Mare, care vadeste o gandire urbanistica mai evoluata, dar nu depaseste pitorescul celor doua centre anterioare. In aceasta ultima piata se afla Palatul Brukenthal, constructie in stil baroc (1778-1785), pe trei nivele, cu doua curti interioare, dintre care una cu gangul flancat de statui-atlanti.
Primaria veche, actual muzeu de istorie, include, in alcatuirea ei, donjonul casei Altenberger, probabil cea mai veche constructie civila din oras, si casa Lula. Turnul Sfatului este o constructie din 1588, pe sub care se circula intre Piata Mica si cea Mare.

Sighisoara, jud. Mures.
Nucleul orasului medieval se situa pe dealul Cetatii, unde si astazi se pastreaza zidul de incinta si 9 din cele 14 turnuri aflate in grija diverselor bresle, precum si turnul cu ceas, sau turnul Sfatului, pe sub care se afla principala intrare in cetate. Casele din vechiul burg sunt si acum locuite, ceea ce da o nota de autenticitate acestei mari rezervatii de arhitectura.
Dintre edificiile importante din interiorul cetatii, se disting: Turnul cu ceas, refacut dupa un incendiu de mesteri austrieci in spiritul barocului din aceasta tara si inzestrat cu un mecanism de ceas (1648) care pune in miscare figurinele de lemn policrom reprezentand zilele saptamanii; Biserica din deal (1345-1515), constructie gotica de tip hala, suprapunand o cripta romanica. Biserica manastirii, aproape de turnul cu ceas, a fost construita initial in secolul al XIII-lea, dar a suferit mai multe refaceri, ultimele importante fiind din secolul al XVII-lea. Scara acoperita, executata din lemn in 1656, facilita si scurta accesul spre biserica din deal si spre vecinatatile ei (scoala si cimitir). Dintre casele situate intra muros mentionam Casa cu cerb, casa Vlad Dracul, in care a locuit Vlad Dracul inainte de a deveni domnitor al Tarii Romanesti (este posibil ca aici sa se fi nascut fiul sau, devenit celebru ca Vlad Tepes) si Casa Venetiana, numita asa datorita ferestrelor terminate in arc frant trilobat, amintind de arhitectura Venetiei.

Suceava, jud. Suceava.
Fosta cetate de scaun a Moldovei. Ruinele unei prime fortificatii de piatra, ramasa probabil neterminata, au fost puse in evidenta la Scheia, langa actualul municipiu, dar mult mai vestita este Cetatea de Scaun, ridicata pe un platou aparat natural prin configuratia reliefului - edificiu ale carui inceputuri se plaseaza in timpul domniei lui Petru Musat (1374-1391), intarita apoi de Alexandru cel Bun si marita considerabil de Stefan cel Mare.
Orasul insusi este bogat in monumente de arhitectura, dintre care cele religioase sunt cu siguranta cele mai insemnate: cel mai vechi si cel mai impozant monument pastrat ramane Manastirea Sfantul Gheorghe (1514-1522).
Biserica Sf. Dumitru (1534-1535), ridicata de Petru Rares, are elemente arhitecturale specifice renasterii. In biserica se pastreaza pictura originala.
Biserica Sf. Nicolae (1611), biserica Sf. Ioan Botezatorul, numita si biserica beizadelelor (1643), construita de Vasile Lupu, cu particularitatea ca dispune de doua spatii supraetajate, caracteristica de exceptie, pe care o mai regasim doar la biserica manastirii Pangarati (una dintre cele mai interesante biserici ca arhitectura, amplasate putin mai la sud, in judetul Neamt).

Targoviste, jud. Dambovita.
Fosta cetate de scaun a Tarii Romanesti inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea, Targoviste are inca numeroase monumente de arhitectura, in ciuda pierderilor suferite.
Dintre monumentele actuale, ansamblul Curtii domnesti atrage cel dintai atentia. Compus din Biserica Domneasca, ruinele palatului voievodal, turnul Chindiei si biserica Sf. Vineri aparate pe o latura de zidurile cetatii. Palatul voievodal este o constructie eteroclita, rezultata din juxtapunerea interventiilor din perioade diferite (secolele XIV-XVIII), astazi in ruina.

Targu Mures, jud. Mures.
Orasul pastreaza ca vechi edificii: Cetatea (1602-1653), constructie din caramida cu ziduri de incinta si turnuri. In ea se gaseste si biserica reformata, fosta franciscana (secolul al XV-lea), cu o capela pe latura de nord, care a fost atribuita cultului ortodox pe vremea lui Mihai Viteazul, cand a fost si pictata conform traditiei acestui cult. Pe portalul de sud al bisericii reformate se afla o pictura reprezentand “biciuirea lui Iisus”; manastirea iezuitilor (1725-1749), in stil baroc; Casa Tholdalagi (1759-1762), cu elemente de stil rococo, decorata cu sculpturi atribuite lui A. Schuchbauer; Casa Teleki (1799-1803), in stil baroc cu influente neoclasice.

Timisoara, jud. Timis.
Castelul Huniazilor este, de fapt, o constructie din timpul regelui maghiar Carol Robert de Anjou (1308-1342), marita in 1441 de Iancu de Hunedoara si restaurata drastic in 1856; actual sediu al Muzeului Banatului. Biserica romano-catolica, de stil baroc (1736-1773), opera vienezului Em. Fischer von Erlach. Fosta manastire franciscana, edificiu din secolul al XVIII-lea. Palatele Prefecturii (1754) si Primariei Vechi (1731 - 1734), biserica sarbeasca (1754) cu picturi de Constantin Daniel. Orasul pastreaza, de asemenea, edificii numeroase care ilustreaza eclectismul secolului al XIX-lea si stilul 1900.