*}

Romania Travel
Home >> Muntii Carpati

Muntii Carpati

Statiuni de munte
Poiana Brasov Descriere Bran Descriere
Predeal Descriere Balea Lac Descriere
Azuga Descriere Durau Descriere
Busteni Descriere Ceahlau Descriere
Sinaia Descriere Vatra Dornei Descriere

 

Cu dispunere circulara, inchid in mijlocul lor un podis inalt de 400-600 m, cu aspect deluros, marginit de un lant de depresiuni. Carpatii au altitudini ce depasesc adesea 2.000 m, iar la varfurile principale au peste 2.500 m. La exterior, Carpatii sunt inconjurati de culmi subcarpatice si dealuri.
Cele trei mari unitati carpatice aflate pe teritoriul Romaniei sunt: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali.

Carpatii Orientali
Carpatii Orientali – de la granita de nord si pana la Valea Prahovei sunt caracterizati prin existenta a trei siruri paralele de munti, cu directia aproximativa nord-sud, care includ depresiuni bine populate, cum sunt cele din Maramures.
In vest sunt muntii vulcanici (Oas, Gutai 1.443 m, Tibles 1.835 m), mai josi si cu numeroase varfuri conice, Calimani – Vf. Pietrosu 2.100 m, Gurghiu 1.776 m, Harghita 1.800 m, mai inalti si cu cratere mai bine conservate. Trebuie subliniat ca, in aceasta zona, este cel mai lung lant de munti vulcanici din Europa.
In zona centrala, culmile muntoase, alcatuite din roci cristaline, conglomerate, gresii si calcare cu altitudinile cele mai mari in Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2.303 m).
Partea estica a Orientalilor, alcatuita din flis (roci sedimentare, cutate), prezinta altitudini mai reduse – Obcinele Bucovinei 1.208 m, Vrancei 1.785 m.
In zona curburii, pe care Carpatii o fac in Vrancea, Muntii Ciucas (conglomeratici, cei mai inalti din zona) ating 1.955 m.
In Orientali se afla si cea mai extinsa depresiune intramontana – Depresiunea Brasovului.
Tot aici se afla cele mai spectaculoase chei din Romania – Cheile Bicazului.

Carpatii Meridionali
Sunt cei mai inalti si mai masivi din intregul lant al Carpatilor romanesti. Datorita trasaturilor reliefului, ei mai sunt numiti Alpii Transilvaniei si se intind de la Valea Prahovei, in est, pana la culoarul Timis-Cerna, in vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar latimea oscileaza intre 22-25 km.
In culoarul Bran-Rucar, la Fundata, se atinge altitudinea maxima de locuire permanenta din Carpatii Romanesti la 1.200-1.250 m.
Urmele glaciare sunt cele mai ample si evidente din toti muntii Romaniei (complexe de circuri glaciare, vai glaciare cu lungimi de peste 10 km, lacurile cele mai extinse si adanci).
O serie de pasuri de inaltime (Giuvala – 1.240 m, intre Piatra Craiului si Leaota), Tartarau si Urdele (in Muntii Parang) au favorizat circulatia dintr-o parte in alta a Carpatilor.
Transfagarasanul traverseaza Muntii Fagaras prin tunelul Balea situat la 2.200m.
Bucegii au inaltime maxima de 2.505 m (Vf. Omu) si abrupturi de peste 1.000 m in est, nord si vest si un vast platou suspendat la peste 2.000 m altitudine, foarte bine cunoscut datorita martorilor de eroziune (babe, sfinx, ciuperci). Piatra Craiului este cel mai spectaculos masiv calcaros al Romaniei, impresionand prin creasta principala dar si printr-o serie de drumuri amplasate sub creasta si denumite braie.

Muntii Fagaras includ cele mai inalte varfuri din Romania, Moldoveanu 2.544 m, respectiv Negoiu 2.535 m. Acestora li se mai adauga si alte varfuri de peste 2.500 m: Vistea Mare (2.527 m, in apropiere de Varful Moldoveanu), Lespezi (2.522 m, in apropierea lacului Caltun) si Vanatoarea Lui Buteanu (2.507 m, in apropierea cabanei Balea Lac si a lacurilor Balea si Capra), care prezinta caractere tipice reliefului glaciar, cu culmi ascutite, lacuri si vai glaciare etc. In apropierea lor, Muntii Iezer-Papusa se inalta la aproape 2.500 m si sunt renumiti datorita lacului glaciar Iezer.

Carpatii Occidentali
Carpatii Occidentali includ doua grupe distincte: Muntii Banatului, respectiv Muntii Apuseni. Principala deosebire o constituie aspectul celor doua zone, determinat de altitudinea maxima care este de 1.447 m (Piatra Goznei din Muntii Semenic) in Banat, respectiv 1.849 m (Curcubata Mare din Muntii Bihor) in Apuseni. In cadrul Banatului, cea mai spectaculoasa zona o constituie Muntii Aninei, datorita carstului foarte dezvoltat: Cheile Carasului, Cheile Nerei, pestera Popovat, pestera Buhui, respectiv pestera Comarnic.
Apusenii sunt cuprinsi intre doua rauri care permit, pe anumite sectoare, practicarea raftingului in conditii foarte bune: Somes in nord si Mures in sud.
Apusenii, care, datorita petrografiei, au aspectul unui mozaic complex, impresioneaza, in primul rand, prin numarul mare al fenomenelor carstice, dar si prin amploarea acestora: chei, defilee, izbucuri, izvoare, pesteri, canioane. Dintre cele mai renumite – Cheile Radesei si Cetatile Ponorului, Izbucul Galbenei, Cheile Radesei, Pestera Meziad, Pestera Ursilor, Cheile Intregalde, Cheile Turzii etc.