Castele, Cetăţi, Fortificaţii

Aiud, jud. Alba.
Unul din edificiile remarcabile este palatul voievodal de secole XVI-XVII, care a apartinut principelui Gabriel Bethlen (1612-1629).

Arcus, jud. Covasna.
Castel neobaroc de secol XIX, amplasat in inima unui parc dendrologic. Tabara de sculptura.

Ardud, jud. Satu Mare.
Cetate, secolul al XV-lea. Una din cele mai puternice cetati senioriale din nordul Transilvaniei. Plan poligonal cu bastioane de colt. Biserica romano-catolica din 1482, cu refaceri din 1860 si 1959, pastreaza urme de arhitectura gotica.

Beclean, jud. Bistrita Nasaud.
Castelul Bethlen, 1768, in stil baroc. Ancadramente de piatra sculptata; decor de stuc. Parter boltit, un singur etaj. Plan general dreptunghiular.

Blaj, jud. Alba.
Palatul episcopal, fosta resedinta nobiliara in secolele XVI-XVIII, actuala cladire a Academiei Teologice (manastirea bazilienilor, secolele XVIII-XIX)

Bontida, jud. Cluj.
Castel de plan patrulater cu turnuri rotunde de colt, opera italianului Agostino Serena. A cunoscut o importanta reamenajare in stil baroc, datorata arhitectului J. Fischer von Erlach, cand i s-a dat planul cu doua noi aripi dispuse in forma de U. In 1850 i s-a construit o noua aripa de catre arhitectul A. Kagerbauer. Statuile care decoreaza poarta si grajdurile sunt opera lui J. Nachtigall (1748-1753).

Bran, jud. Brasov. ( Cazare în Bran )
Castel de paza a drumului comercial care lega Transilvania de Tara Romaneasca, construit de cetatenii Brasovului in 1377-1378. O scurta perioada (1412-1419), el a apartinut domnitorului din Tara Romaneasca, Mircea cel Batran si fiului sau Dan. Din 1498 a intrat in posesia municipalitatii brasovene. Cele doua turnuri de aparare i-au fost adaugate intre 1622-1625. Dupa Marea Unire, in 1920, municipalitatea Brasovului l-a daruit Reginei Maria, care l-a transformat cu ajutorul arhitectului Carel Limann intr-o resedinta romantica, fara a-i altera specificul arhitectural. Corpurile de cladire se desfasoara pe mai multe nivele in jurul unei curti interioare, care, la randul sau, prezinta o denivelare datorata naturii terenului stancos pe care s-a construit. ( Citeste mai mult in Wikipedia )

Brancovenesti, jud. Mures.
Castel construit in stilul Renasterii transilvane, intre 1537-1555. Forma dreptunghiulara, fortificat cu santuri de aparare in perioada 1599-1600.

Bucuresti ( Cazare în Bucureşti )
Palatul Cantacuzino. Construit in primii ani ai secolului XX de arhitectul I. Berindey, intr-un stil care imbina academismul francez cu amintiri ale rococo-ului si cu accente decorative Art Nouveau. A apartinut omului politic conservator Gh. Gr. Cantacuzino (Nababul). Pastreaza picturi monumentale de G. D. Mirea, Costin Petrescu, Artur Verona si Nicolae Isidor Vermont, precum si decor sculptural de Fr. Storck si Em. W. Becker.
Palatul Cotroceni. Construit pe nucleul complexului monastic de la Cotroceni, ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino, este rezultatul a trei etape de constructie: 1) datorata arhitectului Paul Gottereau, din initiativa Regelui Carol I, este de stil academist francez; 2) datorata arhitectului Gr. Cerchez, reprezinta resedinta principilor mostenitori Ferdinand si Maria, realizata tot in timpul domniei Regelui Carol I; 3) datorata unui colectiv de arhitecti condus de N. Vladescu, reprezinta faza de constructie initiata de Nicolae Ceausescu, moment in care acesta a dispus demolarea bisericii din vechiul ansamblu manastiresc. Astazi primele doua aripi gazduiesc Muzeul Cotroceni, iar cea de a treia, Presidentia.
Palatul Ghica Tei. Resedinta lui Grigore Ghica al IV-lea, primului domnitor din Tara Romaneasca dupa sfarsitul regimului fanariot. Cladirea de stil neo-clasic se afla initial in afara orasului, fiind inglobata ulterior, prin extinderea acestuia. Are alaturi o interesanta capela neoclasica de plan central, langa aceasta fiind inmormantat ctitorul, sub un interesant monument funerar cu cariatide de la inceputul secolului al XIX-lea.
Palatul Regal. Situat in centrul orasului, palatul, care este Muzeul National de Arta in acest moment, este construit pe cinci nivele in stil neoclasic. A fost construit in intervalul 1927-1937 de unul dintre arhitectii importanti ai Romaniei: D. Nenciulescu.
Palatul Mogosoaia. Cea mai reprezentativa constructie a stilului brancovenesc din zona Bucurestiului. Ridicat la sfarsitul secolului al XVII-lea, ca resedinta pe drumul ce lega Bucuresti de Targoviste, palatul prezinta toate caracteristicile stilului brancovenesc: sculptura maiastra a pietrei, dominanta motivelor vegetale, prezenta timida a scupturii figurative (in general figuri mitologice), prezenta coloanelor care se finalizeaza cu capiteluri impresionante etc.
Palatul Elisabeta. Construit aproape in aceeasi perioada cu Palatul Regal de catre Corneliu M. Marcu, in stil maur spaniol. Palatul impresioneaza prin simplitatea formelor si a liniilor si frumusetea parcului in care este amplasat (langa Muzeul Satului).
Palatul Parlamentului. Cu totul diferit atat din punct de vedere al arhitecturii, cat si al perioadei de constructie, al scopului pentru care a fost construit, este actualul Palat al Parlamentului de la Bucuresti. Amplasat in zona centrala si construit in perioada 1984-1989, sub numele Casa Poporului, aceasta constructie este cea mai mare constructie administrativa europeana si a doua pe plan mondial. Cifrele care indica diferite aspecte legate de constructie sunt impresionante: suprafata 265.000 m²; doua galerii monumentale – 150 m in lungime si 18 m inaltime; 480 de camere de mari dimensiuni etc. In prezent, aici isi desfasoara lucrarile Parlamentul Romaniei. Zona deschisa vizitarii.

Calnic, jud. Alba.
Cetate atestata documentar din secolul al XIII-lea. A apartinut nobililor din familia Kelling, de pe timpul carora dateaza nucleul initial compus din incinta ovala, doua turnuri de paza, o capela si donjonul paralelipipedic (turnul Siegfried), mentionat deja in 1270-1272. In secolele XV-XVI, a fost transformata in cetate taraneasca, prin adaugarea unei centuri exterioare de ziduri, barbacana si turn rotund.

Campina, jud. Prahova.
Amplasat in apropierea Bucuresti-ului, palatul este renumit atat datorita celui care a construit palatul (unul dintre cei mai renumiti istorici si scriitori romani din secolul al XIX-lea, inceputul secolului XX), cat si datorita stilului arhitectonic (o cetate cu trei corpuri, dintre care cel amplasat in centru este mai inalt). Denumit Muzeul spiritului, castelul este in prezent muzeu.

Carei, jud. Satu Mare.
Castelul Karoly, pornind de la nucleul primei cetati transilvanene de tip Vauban din secolul al XVII-lea, reconstruit in 1794, cand s-a renuntat la sistemul defensiv, spatiile interioare fiind adaptate nevoilor rezidentiale. Plan rectangular cu turnuri decorative de colt si curte interioara acoperita. Patru nivele de constructie, inclusiv beciul boltit. Sala de receptie monumentala, ornamentata cu picturi si sculpturi. Transformari in 1894, cand exteriorul a fost redecorat in stil neogotic.

Cetatea de Balta, jud. Alba.
Castelul Bethlen-Haller, 1615-1624, plan patrulater cu turnuri de colt circulare, fara rol defensiv. Dispozitia generala de ansamblu reproduce in mic corpul central al castelului Chambord. Remaniere in 1769-1773.

Cluj Napoca, jud. Cluj.
Palatul Banffy, edificiu baroc, construit in jurul unei curti rectangulare, in perioada 1774-1785. In prezent, Muzeul de Arta al orasului.

Cris, jud. Mures.
Castel construit in stilul Renasterii transilvanene. Resedinta nobiliara cu doua nivele (1559), cu un impozant turn circular (turnul arcasilor) si o loggie cu deschideri arcuite semicircular, sprijinite pe coloane cilindrice scunde. In loggie se accede din exterior prin scara de onoare, adaugata in secolul al XVII-lea. Un corp rezidential completeaza ansamblul pe latura de est. Ancadramente din piatra in stilul Renasterii.

Deva, jud. Hunedoara.
Cetate cu originile in secolul al XIII-lea, transformata in secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara in resedinta nobiliara si amplificata ulterior in secolele XVI, XVII si XVIII. A ajuns in stare de ruina in urma exploziei din 1849. Aici a fost inchis si supus persecutiilor Francisc David, fondatorul reformei unitariene

Fagaras, jud Brasov.
Cetate datand inainte de 1310, cand a inlocuit o fortificatie de pamant cu palisada din secolele X-XI. In secolele XV-XVII, constructia castelului de plan patrulater cu turnuri de colt a fost radical refacuta in stilul Renasterii. Spre curtea interioara, pe una din aripile castelului, se deschid ample loggii pe doua nivele. In secolul al XVIII-lea s-a construit incinta de tip Vauban, inconjurata cu sant de apa. Lucrarile de restaurare incepute au fost intrerupte inainte de finalizare.

Feldioara, jud Brasov.
In perioada 1211-1215, este resedinta cavalerilor teutoni pe perioada in care acestia au stat in Transilvania. Denumita cetatea teutonilor, are plan ovoidal si este intarita cu turnuri de aparare. In secolul al XV-lea este refacuta si transformata in cetate taraneasca.

Garbou, jud. Salaj.
Castelul (Burgul) construit in secolul al XVIII-lea. Complex arhitectonic in stil baroc, cuprinzand Pavilionul rezidential, biserica, poarta, fantana.

Garbova, jud. Alba.
Unul din cele mai vechi castele din Transilvania, compus din donjon si incinta circulara, asemanator cu cel de la Calnic, secolul al XIII-lea

Gherla, jud. Cluj.
Castel-cetate in stilul Renasterii, opera arhitectului Domenico da Bologna (1540-1551), a apartinut cardinalului Martinuzzi si prezinta caracterele stilului renascentist. Patru aripi de constructie se ordoneaza in jurul unei curti centrale, dupa o simetrie atent observata.

Gornesti, jud. Mures.
Palatul Teleky (1771-1778), cu plan in forma de U, una din cele mai reprezentative opere de arhitectura baroca din Transilvania, probabil realizat de arhitectul Andreas Mayerhoffer. Parc cu statui baroce

Hunedoara, jud. Hunedoara.
Castelul Corvinestilor, cel mai important monument de arhitectura laica gotica din Transilvania. Initial, aici s-a aflat un castru regal, primit in dar de cneazul roman Voicu, marit si infrumusetat in stil gotic de fiul acestuia, Iancu de Hunedoara, si de nepotul sau, Matei Corvin, devenit rege al Ungariei, care adauga o aripa in stilul Renasterii. De-a lungul secolelor, el a apartinut multor proprietari, din peste 20 de familii nobile din Transilvania, fiind renovat in repetate randuri, dar cunoscand si perioade de ruina. Castelul are o curte centrala. Aripa cea mai rafinata ca realizare artistica este cea care cuprinde sala Dietei si sala Cavalerilor. O fantana sapata direct in stanca pe care se ridica ansamblul asigura apa locuitorilor.

Iasi, jud. Iasi.
Vechiul palat al domnitorilor Moldovei nu se mai conserva, pe locul sau ridicandu-se la inceputul secolului XX (1906-1925) Palatul Culturii, opera arhitectului I. Berindei, in stil neogotic. O retea de 365 incaperi unite prin coridoare si hall-uri impresionante. Universitatea Veche (Fostul palat Callimachi) – initial locuinta vistiernicului Ion Cantacuzino, cumparata de municipalitate pentru a-i fi apoi oferita domnitorului Alexandru Callimachi. Palatul Cantacuzino-Pascanu, astazi spital, prezinta o similitudine planimetrica izbitoare cu vechea Universitate.

Jibou, jud. Salaj.
Castelul Wesseleny, din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Tipic pentru barocul din Transilvania. Doua nivele; plan rectangular alungit, cu centrul si extremitatile mai proeminente. Doua pavilioane dispuse lateral simetric delimiteaza colturile unei curti de receptie in directia gradinii.

Lipova, jud. Arad.
Castelul a fost construit de Iancu de Hunedoara si de fiul acestuia, Matei Corvin, in secolul al XV-lea. Plan patrulater, colturi patrate in colturile incintei si sant de aparare. In ruina.

Miercurea Ciuc, jud. Harghita.
Cetatea Miko, castel rezidential din 1621, renovat in 1714. Plan patrulater, in jurul unei curti centrale.

Mogosoaia, S. A. Ilfov.
Curte brancoveneasca ridicata incepand din 1688. Cuprinde biserica, palatul, zidul de incinta cu turnul portii, cuhnia si fosta vila Elchingen. Palatul, resedinta domneasca din 1702, are spre lac o fatada cu loggie, iar spre curte una cu foisor si scara exterioara. Ultima proprietara a castelului, Marta Bibescu, scriitoare, a restaurat palatul cu ajutorul arhitectilor Domenico Rupolo si G. M. Cantacuzino. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. Loggia si foisorul cu pietraria lor artistic lucrata dau nota de inconfundabil stil brancovenesc.

Oradea, jud. Bihor.
Palatul Baroc din Oradea, actualul muzeu al Tarii Crisurilor, este cel mai mare edificiu in stil baroc din Romania si a fost construit in perioada 1762-1770. Originalitatea palatului este data de numarul de ferestre, 365, adica una pentru fiecare zi a anului.

Potlogi, jud. Dambovita.
Palat in stil brancovenesc, construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu, astazi secat, are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana, care se aseamana cu unele prezente la Mogosoaia in foisor, la biserica Coltei in exterior, ca si la Fundenii Doamnei. In varianta de la Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Rasnov, jud. Brasov.
Construita pe o perioada de aproape trei sute de ani, din secolul al XIV-lea pana la secolul al XVII-lea, cetatea este constituita din mai multe incinte care permiteau o aparare eficienta a locuitorilor. Cetatea era ca un oras in miniatura, adapostind toate edificiile necesare bunului mers al vietii: biserica, locuinte, ateliere, scoala etc.

Remetea Chioarului, jud. Maramures.
Ruinele Cetatii Chioarului se gasesc la marginea satului Berchezoaia, o cetate de paza din secolul al XIII-lea, apartinand voievozilor din Maramures. A fost demantelata in 1718.

Ruginoasa, jud. Iasi.
Palatul Al. I. Cuza, 1811, stil neogotic, a apartinut initial familiei Sturza. Actualmente muzeu.

Rupea, jud. Brasov.
Cetate de refugiu pentru locuitorii din zona. Construita in secolele XIV-XVII. Zidurile de aparare determina patru incinte, fiind intarite la intervale diferite de turnuri de aparare.

Savarsin, jud. Arad. Stil neoclasic de secol XVIII. Amplasat pe locul unui vechi conac de vanatoare, castelul a fost cumparat de ultimul rege al Romaniei. In prezent muzeu.

Sanmiclaus, jud. Alba.
Castelul Bethlen, edificiu reprezentativ pentru Renasterea tarzie in Transilvania. Construit in 1668-1683 dupa planurile lui M. Bethlen, care studiase arhitectura la Utrecht si Leyden. Plan patrulater; doua niv ele. Fatada de sud este tratata ca o dubla loggie, cu cate sase arcade in plin centru pe fiecare nivel.

Sibiu, jud. Sibiu.
Palatul Brukenthal, constructie in stil baroc (1781-1785), pe trei nivele, cu doua curti interioare, dintre care una cu gangul flancat de statui-atlanti.

Sinaia, jud. Prahova.
Castelele Peles si Pelisor (1875-1883, continuat pana in 1914, anul mortii regelui Carol I), resedinta de vara a regelui Carol I si a sotiei sale, regina Elisabeta. Construit initial dupa planurile arhitectului Doderer, care s-au dovedit prea costisitoare, el a fost finalizat de Carl Limann, acelasi care a proiectat pentru principii mostenitori Ferdinand si Maria resedinta invecinata, castelul Pelisor (ambele sunt amenajate muzeistic). A treia resedinta regala si, totodata, cea mai noua, cea de la castelul Foisor, nu este integrata circuitului muzeal. Din punct de vedere stilistic, cele trei edificii difera mult, reflectand mutatiile de mentalitate si gust pe care le-a parcurs epoca, de la fastul Pelesului lui Carol I, spre luminozitatea Art Nouveau a Pelisorului, acordat la diapazonul estetic al Reginei Maria si evoluand intre modernitate si traditia locala la Foisor. Castelul Pelisor, in schimb, se afla la limita intre vila si castel. Nu numai elementele de decor sunt diferite, mai modeste, mai aproape de stilul de viata al burgheziei medii, dar, in acelasi sens, pledeaza dimensionarea interioarelor, lipsa emfazei, totul pe potriva vederilor inaintate ale reginei Maria si a proverbialei timiditati a regelui Ferdinand. Obiectele care decoreaza interioarele sunt adesea de stil Art Nouveau. Tot in acelasi spirit, totusi constituind o exceptie prin rafinamentul cautat, pretios, ni se prezinta Camera de aur, spatiu surprinzator, acoperit cu o mare bolta manastireasca poleita in aur, in a carei cheie se plaseaza un luminator; razele sale patrund prin decupajele unei cruci celtice si locul predilect de meditatie al Reginei Maria, unde, de altfel, a si murit in iulie 1938.

Suceava, jud Suceava.
Constructia incepe la sfarsitul secolului al XIV-lea, in timpul domnitorului Petru Musat (1374-1391). In secolul al XV-lea, cel mai renumit domnitor moldovean, Stefan cel Mare, o fortifica, adaugand mai multe constructii specifice, dar transformand nucleu central al cetatii in resedinta voievodala. In secolul al XVII-lea, turcii impun distrugerea ei.

Tauti, jud. Alba.
Cetatea Tauti, 1276, construita din initiativa episcopului Petru de Alba Iulia. Plan neregulat, triunghiular; donjon patrulater. In 1320 si in secolul al XVI-lea a fost suplimentata fortificatia cu noi ziduri de incinta. Starea actuala de ruina se datoreaza demantelarii de catre armatele austriece in 1553-1556. Ruinele ei domina valea Ampoiului..

Targu Mures, jud. Mures.
Construit in stilul secesion la inceputul secolului XX (de altfel, ca majoritatea constructiilor de acest tip de pe teritoriul romanesc), palatul are fatadele decorate cu statui si basoreliefuri. Renumita sala a oglinzilor de Venetia. Orga din sala de concerte figureaza ca una dintre cele mai mari din Romania, avand peste 4.600 de tuburi.

Targu Neamt, jud.Neamt.
Cetatea Neamtului, ridicata precum cea a Sucevei la finele secolului al XIV-lea, de catre acelasi domnitor Petru Musat, a inceput prin a fi un important punct de vama. Mentionata pentru prima data in 1395. Fiind un important punct de aparare a Moldovei, este intarita si fortificata de catre Stefan cel Mare (secolul al XV-lea). Datorita faptului ca nu a fost niciodata cucerita, in secolul al XVIII-lea turcii (la fel ca la Suceava) impun distrugerea ei.